Căutătorii de aur
Aur! Aur! Aur!
Căutători de aur
Căruțe cu coviltir
Căutători de aur
Goana după aur din California a început în ianuarie 1848, a răpit mințile și a întunecat judecățile multor oameni, luând sfârșit în 1855. Fenomenul a început la moara lui Sutter, pe 24 ianuarie 1848 lângă Coloma, când un șef de tură, James Marshall, a găsit bucăți dintr-un metal strălucitor, când confecționa o mașină de tăiat lemne. Acesta i-a arătat lui Sutter, care a testat și a încercat sa tină secretul, fiind îngrozit că nu ar mai putea construi un imperiu agricol dacă ar începe o căutare masivă după aur. Zvonul a fost răspândit de către Samuel Brennan, un ziarist și comerciant care a umblat pe străzile din San Francisco cu o pungă cu aur în mână și a strigat: "Aur!Aur!Aur! din American River", după ce și-a deschis un magazin de vândut echipamente de minerit.
La început zvonurile s-au răspândit lent, primii căutători de aur fiind cei care locuiau în apropiere de California, iar până în anul 1849 vestea a ajuns în toată lumea. Acesta avea să fie anul celei mai spectaculoase migrații umane pe pământ american. "The 49'ers (sintagmă americană având un înțeles asemănător cu cea românească, ce îi numește pașoptiști pe revoluționarii de la 1848). Astfel mulți bărbați din Statele Unite; bucătari. dulgheri, profesori, agricultori, comercianți au împrumutat bani, și-au ipotecat proprietățile sau și-au cheltuit economiile de o viață pentru acest vis. Se estimează că în cei 7 ani de căutări au sosit în California cel puțin 300.000 de căutători de aur, dintre care 50.000-60.000 americani, iar restul din America latină (majoritatea mexicani), precum si neozeelandezi, chinezi, francezi, italieni, brazilieni sau nemți.
Tot în perioada anului 1850 a fost semnalată și prezența unor români care participau la goana nebună după aur, însă se știu foarte puține detalii despre ei. Unii autori vorbesc, fără ca afirmațiile lor să poată fi dovedite documentar, despre un vas cu 120 de români care ar fi plecat în anul 1856 din portul Constanța, cu destinația California. Aici pasagerii au renunțat la mirajul aurului californian și au format o colonie .
Calea de acces până în California nu era ușoară, puteau călători pe mare în jurul Americii de Sud intre 5 și 8 luni sau prin Oceanul Atlantic până pe malul istmului Panama, îi aștepta o călătorie de o săptămână cu canoe și catâri prin junglă, apoi cu un vapor prin Oceanul Pacific până la San Francisco. Nici calea terestră nu era ușoară și se făcea cu căruțele cu coviltir. Căutătorii trebuiau să fie pregătiți pentru a călători pe întreaga perioadă pe teren dificil. Ei aveau nevoie sa treacă prin deșert și să urce munții cu vagoanele lor mănate de catâri și boi.
Era foarte important ca cei ce călătoresc să aibă hrană pentru 6 luni și să plece suficient de devreme pentru a nu fi prinși în Munții Sierra în timpul iernii. Drumul cu aceste vagoane acoperite s-a soldat și cu avantaje. Călătorii puteau căra mult mai multe unelte pentru minerit si agricultură, puteau lua cu ei o sobă de gătit, farfurii și pahare, furculițe și cuțite precum și o întreagă bucătărie mobilă. Acestea puteau transporta suficientă hrană și accesorii pentru o călătorie de 6 luni. Produsele alimentare au fost de obicei constituite din slănină, șuncă, orez, fructe uscate, pâine, făină, zahăr, unt, cafea și ceai. Au luat, de asemenea arme și muniții, precum și haine și paturi. Toate acestea au trebuit să fie transportate într-un vagon de aproximativ 9 metri lungime și 4 metri lățime. Unii călători au adus, de asemenea, bovine și pui pentru hrană. În ambele situații de călătorie (maritimă si terestră) mulți oameni nu au mai ajuns la destinație din cauza bolilor (febra tifoidă și holera), foametei și înecului.
Temerile lui Sutter s-au adeverit: a fost ruinat pentru că și muncitorii lui au plecat, iar intrușii i-au furat vitele, recoltele și i-au invadat pământurile.